Ce spune un important cercetător american despre radiațiile 5G și ce spun autoritățile române

Ce spune un important cercetător american despre radiațiile 5G și ce spun autoritățile române

Cum în ultima perioadă mai multe state ale lumii, printre care și România, au început să facă pași implementarea tehnologiei 5G, au început să devină tot mai vocale persoanele care sunt împotriva acestei tehnologii. Persoanele care se opun 5G vorbesc de lipsa unor cercetări suficient de ample asupra impactului pe care îl poate avea această tehnologie asupra oamenilor și chiar acuză tehnologia în mod direct de provocarea unor daune asupra mediului sau chiar îmbolnăvirea unor persoane prin radiațiile emise.

„Există deseori confuzie între radiația ionizantă și radiația neionizantă pentru că termenul radiație este folosit pentru ambele”, spunea Kenneth Foster, profesorul de bioinginerie de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, citat în 2019 de Live Science. „Toată lumina este radiație pentru că este pur și simplu energie care se mișcă prin spațiu. Radiația ionizantă este periculoasă pentru că poate penetra legăturile chimice.”, a adăugat profesorul.

„Singurul pericol stabilit al radiației neionizante este încălzirea excesivă.”, a spus profesorul Foster, care a studiat efectele undelor radio asupra sănătății pentru aproape 50 de ani. La nivele înalte de expunere, frecvențe radio (RF) energia poate fi dăunătoare, producând arsuri sau alte daune termale, dar ceste expuneri sunt întâlnite de obicei doar în medii de lucru lângă transmițătoare de frecvență radio de mare putere, sau uneori în proceduri medicale neobișnuite”.

Tot în 2019 faimoasa publicație The New York Times publica un articol intitulat „5G pericolul asupra sănătății care nu există”, în care se vorbea despre anumite cercetări eronate desfășurate în trecut.

Ce spune statul român despre câmpurile electromagnetice provocate de stațiile de emisie

Pe situl Centrului Național de Monitorizare a riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC), care asigură coordonare specifică pe plan național a Institutului Național de Sănătate Publică, cetățenii sunt informați cu privire la legile care guvernează acest sector și măsurile luate pentru siguranța cetățenilor.

Iată de exemplu ce se spune pe situl CNMRMC despre amplasarea stațiilor de emisie: „Stațiile de bază (antenele de telefonie mobilă) sunt montate la înălțimi între 15 – 50 m de sol, pe acoperișurile clădirilor mai înalte sau pe turnuri, pe stâlpi sau piloni construiți special pentru acest scop, pe dealuri. Antenele sunt astfel construite încât emit practic întreaga putere prin suprafața anterioara a antenei, în direcția înainte. Aceste antene nu radiază o cantitate semnificativă de energie prin suprafața posterioară a antenei și nici spre baza antenei. În cazul în care ne aflăm în fața antenei, pe direcția emiterii fascicolului principal, câmpurile electric și magnetic, deci și densitatea de putere, scad, iar la aproximativ 10 m de antenă ajung sub limitele recomandate de normele internaționale și naționale pentru expunerea populației.”.

Care sunt riscurile și cum ne putem proteja? CNMRMC oferă informații și în legătură cu aceste subiecte: „Nu s-a evidențiat pana în prezent nici un mecanism prin care câmpurile electromagnetice pot induce sau promova diferite tipuri de cancere, leucemii, afecțiuni cardiovasculare, depresii, afecțiuni neurodegenerative etc. Cu toate acestea, câmpurile magnetice de extrem de joasă frecvență au fost clasificate în 2002 de către Agenția Internațională de Cercetare asupra Cancerului (IARC) de tipul 2B, posibil carcinogene, luându-se în considerare asociația găsită între expunerea la câmpuri magnetice cu frecvență de 50 Hz generate de liniile de înalta tensiune și creșterea incidenței leucemiei la copii. În 2011 câmpurile de radiofrecvență au fost și ele clasificate de către IARC în categoria 2 B (aceeași ca mai sus), pe baza riscului crescut găsit pentru gliom – o tumoră cerebrală malignă, la utilizatorii de telefon mobil. Această categorie – 2B - înseamnă ca este posibil să existe un risc. În aceeași categorie intră cafeaua – avându-se în vedere riscul pentru vezica urinară, murăturile asiatice, cloroformul, în total 266 de agenți. Pentru a face o comparație, în categoria 1, „carcinogeni pentru oameni” se află, printre alți 105 agenți, băuturile alcoolice și radiația solară.”, se arată pe site-ul instituției.

„În cazul câmpurilor de joasă frecvență (50 Hz) generate în apropierea liniilor de înaltă tensiune este recomandat să desfășuram activități (locuință, alte activități pe timp îndelungat) la distanțe suficient de mari de acestea (peste 60 m, în funcție și de tensiunea și curentul liniei). În privința utilizării telefoanelor mobile, în cazul în care vorbim frecvent la telefon, se recomandă folosirea dispozitivelor „hands free” – căști sau dispozitive care utilizează tehnologia bluetooth - sau trimiterea de SMS–uri. Nu folosim mobilul atunci când nu avem semnal bun (mai puține liniuțe pe afișaj): de regulă atunci când suntem în tren, circulăm cu un vehicul, în parcări subterane sau în lifturi; Nu punem la ureche mobilul până când nu se formează apelul; Diminuăm durata convorbirilor.”
 
Surse:
https://www.livescience.com/65959-5g-network.html
https://www.nytimes.com/2019/07/16/science/5g-cellphones-wireless-cancer.html
https://cnmrmc.insp.gov.ro/en/22-electromagnetism/52-electromagnetism

  • Postat: 21 martie 2020 ora 19:42
  • Modificat: 21 martie 2020 ora 19:51
  • Știință 227